Andy Denzler – “Faith is Torment”

andy denzler

Ți-am capturat în colivia nemuririi noastre
Nerostitele cuvinte, negânditele cugetări,
Și te-am rugat să-mi așezi pe tâmplele pulsânde,
Frânturi cerești de “numai noi” și “esti a mea”.
Încă îmi pulsează.

În podul palmei mi-ai desenat, cu dor, amintirile
Valurilor ce-mbratisau la răsărit nisipul ud, și parcă
Îmi răsună și acum în timpane acorduri vibrante
De “Je ne regrette rien”.
Astăzi începe cu tine.

Pe pleoapele de epiloguri pline-mi așterni, grăbit,
Visul unei seri de vară, cu felinare stinse și grădini suspendate.
Și mă întreb: unde începe realitatea atunci când trăiești
O poveste de iubire cu un magician.
Și unde se termină..?