Privim unul în altul la liniștea anticipării ce se așterne,
Ne lepădăm măștile prăfuite de trăiri pe jumătate,
Ne oglindim iluziile de iubire în promisiuni eterne,
Și sufletele criogenate ni le unim,
Deplin eliberate.

Tu naști în mine răspunsuri la întrebări demult uitate,
Și îmi calmezi războaiele interioare c-un zâmbet naiv,
Cu o atingere-mi vindeci răni adânci, de ani îngropate,
Și-n ochii tăi-mi pictez prezent și viitor, contemplativ.

Sub ploaie de săruturi inmuguresti în mine vise,
Cu palmele-amândouă-mi plamadesti din lut făptura,
Înflăcărat, îmi sufli viață, pe pleoapele de dor închise,
Și za cu za-mi îndepărtezi, cu șoapte dulci, armura.