Gratitudine.

Magia există și am drept incontestabilă dovadă:
Fiecare răsărit, picurii de ploaie, fulgii de zăpadă.
Și dacă scepticii persistă în necredința lor acerbă,
Îi poftesc să-și privească-n oglindă ființa lor superbă.

Două jumătăți de minune, egal proporționate,
Două brațe fine, două palme-atent sculptate,
Un chip luminos guvernat de buze fragezi și vii,
Doi ochi cameleonici ce știu singuri-a iubi.

Privim mult prea des în jur și orbecăim amorțiți,
În căutare de acel ceva, care să ne facă fericiți,
Și nu ne-oprim decât dacă ne-mpiedicăm,
Și atunci deschidem ochii, și-ncepem să visăm.