Indiferența ta mimata-mi făurește cheia,
Ce-nchide-n veșnicie speranța că-ntr-o zi,
în mine o dragoste profundă va trezi femeia
Alchimizand-mi fuga-n verbu-“a iubi”.
Atât de mult e puținul dintre noi,
și-atâta depărtare ne unește,
Atât de singur e cuvântul “doi”
Atât de cert, incertul care ne privește.
Poezie cu trup și suflet
Sub greutatea dulce a trupului tău
Sunt o pisică alintată care toarce,
Mă inunzi adânc și m-arunci într-un hău,
Mă dezintegrez în tine și te sorb rapace.
Îți ofer sânii cruzi și candizi drept ofrandă,
Trupul meu se-nconvoaie de dorință și foc,
Gura mea-ți caut-avidă gura gurmandă,
Mii de fulgere-mi varsă vibrații pe mijloc.
Însetat bei nectarul patimii mele,
Gange sacru cu rol de mântuire,
Îmbătându-te cu miros de carne și piele
Și tot ce e mort și inert își vine-n simțire.
Unu-ntr-altul dansăm un tango ancestral,
Pas cu pas ne flexam trup și minte în joc,
Ne coboară și urcă un gând visceral:
Eu sunt tu,tu ești eu, dulce-amar, cert echivoc.
