“There is always hope”.

Libertate.

Un cuvânt al cărui sens l-am căutat timp de 28 de ani. I-am dat multe definiții, care mai de care mai coercitive.

În adolescență, libertatea însemna lipsa îngrădirii parentale, posibilitatea de a-mi alege prietenii, modul de viață, planurile de viitor, fără condiționări din partea părinților. Abia mai târziu am înțeles că acele condiționări veneau tot din interior. Frica de a nu-mi dezamăgi părinții era stimulul suprem al acțiunilor mele. Ulterior, după ce m-am rodat constant în a alege drumuri care păreau atât de distincte față de ceea ce își doreau, sau ce credeam eu că își doresc ai mei de la viața mea am realizat cu adevărat sensul cuvântului “libertate”.

Am căzut în multe momente în mrejele dorinței de a aparține unui grup social, de a mă modela pe personalitățile altora pentru a fi parte integrantă dintr-o mulțime. Interiorul meu a plâns de multe ori la imaginea falsă reflectată de oglinda grupului din care făceam parte. Am schimbat zeci de măști și am jucat cu patimă roluri care atunci îmi păreau atât de familiare și potrivite.Cu fiecare mască de care scăpam mă simțeam mai liberă dar și mai singură. Din dorința de a-mi păstra și cultiva libertatea mi-am clădit o armură impenetrabilă de cinism și răzvrătire împotriva regulilor și cutumelor sociale.
Doream să zbor dar în fiecare moment de incertitudine asupra felului meu de a fi, care nu coincidea cu părerile celor din jur, îmi mai aplicam un strat de plumb pe aripi.

Conștientizarea izolării eului meu m-a dus la cunoașterea adevăratei libertăți. Am învățat că a mă iubi și a mă accepta așa cum sunt, perfectă în imperfecțiunea mea, mă face să atrag persoane față de care pot fi eu însămi, fără măști, fără armură, fără zâmbete false.

Pentru mine, astăzi, libertatea constă în depășirea fricilor și iubirea de sine fără bariere autoimpuse. Și consecința acestui act este liniștea sufletească.

Sunt conștientă că doar eu mă pot transforma în sclava normelor sociale, doar eu mă pot închide în colivia principiilor general valabile care nu coincid cu valorile mele și că eu dețin cheia acestei colivii.

Aleg să zbor liberă, cu ochii larg deschiși, asumându-mi faptul că la un moment dat m-aș putea apropia prea mult de Soare sau că aș putea atinge cu aripile mele Pământul. Și da, această libertate mă face fericită.

Fii liber să îți pierzi speranța și să o regasesti, fii liber să visezi, fii liber să te joci, fii liber să zâmbești și să aduci zâmbete pe buzele altora, fii liber să creezi fără a distruge, fii liber să te exprimi fără frica de a fi respins, fii liber să te iubești și să iubești!

Fii liber să fii liber!